Barlalesti Vaslui

De ce e recomandat să mergi cu mașina la bunicii tăi

Dragi Bunici,

Cred cu tărie că voi ar trebui să faceți parte din acest Jurnal în mișcare. Deși am început să vă vizitez din ce în ce mai rar să știți că mă gândesc mereu la voi. Și deși anii copilăriei s-au dus, încă îmi amintesc de grijile pe care mi le-ați purtat de-a lungul vacanțelor de vară atunci când părinții mei mă aruncau pentru câteva săptămâni în brațele voastre.

Acum am crescut și mai pot primi din partea voastră cel mult o îmbrățisare care este la fel de voinică ca acum 20 de ani. Chiar dacă vârsta își spune cuvântul voi ați rămas la fel de puternici și frumoși în ciuda bolilor care au venit odată cu bătrânețea. Dar chiar și așa vă bucurați enorm de fiecare dată când mă vedeți și observ asta în ochii voștri albaștri și cuprinzători.

Bunicii din Vaslui

Bunica Vaslui

Bunico, voi fi mereu încântată să culeg cu tine micile roșii tomnatice din grădina ta bogată mai ales că ești tare amuzantă când spui „cherry”. Cu tine bunicule, îmi va face mereu plăcere să ducem discuțiile noastre la extrem și să-ți faci mereu cruce când ne vezi călare pe cei 55 de cai ai motocicletei noastre. Îmi amintesc perfect expresia feței tale când ne-ai văzut pentru prima dată la poartă pe cele două roți și îmbrăcați cu echipamentul din cap până în picioare, de zici că nu puteam să respirăm. De ne-ai fi văzut și în alte călătorii cum arătam cred că ne spuneai și o rugăciune.

Într-adevăr că nu se compară cu al tău cal ce trebuie să-l duci şi să-l aduci de la deal în fiecare zi pentru a prinde putere ca apoi să tragă la căruță, dar fiecare își are rolul său. Gândește-te că acei 55 de cai mă aduc mai aproape de tine. Știu că te sperie mereu bucata de metal din curtea ta atunci când te vizităm, dar îți spun că nu ar trebui să-mi porți de grijă din pricina asta. Sau cel puțin nu deocamdată.

Ți-a fost frică să și-l atingi și probabil că nici nu o să ai de gând vreodată să faci asta. Mereu ne spui să ne cumpărăm o mașină, mai ales că așa vom avea îndeajuns de mult spațiu încât să luăm în portbagaj merindele cu care plecăm mereu de la voi.

„Lăsați-vă măi copii de prostii și cumpărați-vă o mașină.” Dar știi deja că noi nu o să facem prea curând acest lucru și până atunci îți promit că vom avea grijă să nu pățim nimic. Așa cum îmi doresc ca nici voi, bunicii mei dragi, să nu pățiți nimic rău.

Atunci când amintirile nu mai sunt în cea mai bună formă a lor, cuvintele și fotografiile te ajută să retrăiești momentele din trecut. Eu vreau doar să mă asigur că fiecare clipă va rămâne întipărită atât în suflet, cât și în acest Jurnal în mișcare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *